Cum funcționează un acoperiș din țiglă metalică (structura completă)

Un acoperiș realizat cu țiglă metalică nu este format doar din învelitoare. În realitate, acesta este un sistem tehnic compus din mai multe straturi, fiecare având un rol important în protecția clădirii împotriva apei, vântului și variațiilor de temperatură. Funcționarea corectă a acoperișului depinde de modul în care aceste componente sunt instalate și de felul în care permit evacuarea apei și circulația aerului.

Un sistem complet de acoperiș include de obicei următoarele elemente:

• structura de rezistență
• folia anticondens
• contrașipcile și șipcile
• învelitoarea din țiglă metalică
• accesoriile de acoperiș
• sistemul de ventilație

Fiecare dintre aceste componente contribuie la durabilitatea și performanța acoperișului.

Structura acoperișului

Structura de rezistență este baza întregului acoperiș și are rolul de a susține toate celelalte elemente. În construcțiile rezidențiale, aceasta este realizată cel mai frecvent din lemn. Structura unui acoperiș din lemn poate include mai multe elemente, în funcție de tipul șarpantei. Cele mai importante sunt:

• căpriorii – elementele principale care formează panta acoperișului
• panele – elemente orizontale care susțin căpriorii
• cosoroaba – elementul de sprijin de la baza acoperișului
• popi – stâlpi verticali care susțin panele
• elemente de rigidizare

În anumite sisteme de acoperiș, peste căpriorii șarpantei se montează un strat continuu din lemn numit astereală. Aceasta poate fi realizată din scândură sau din plăci OSB și are rolul de a rigidiza structura și de a crea o suprafață de suport pentru straturile acoperișului.

Structura trebuie dimensionată corect pentru a suporta:

• greutatea învelitorii
• încărcările de zăpadă
• presiunea vântului

Greutatea redusă a țiglei metalice reprezintă un avantaj important, deoarece solicită mai puțin structura în comparație cu învelitorile grele.

Folia anticondens

Folia anticondens este un strat foarte important al acoperișului și se montează deasupra structurii și sub sistemul de contrașipci/șipci.

Rolul principal al acesteia este de a proteja structura și termoizolația împotriva umezelii.

Folia are două funcții esențiale:

• împiedică pătrunderea apei care poate ajunge sub învelitoare
• permite evacuarea vaporilor de apă din interiorul construcției

Acest tip de material este conceput astfel încât să fie permeabil la vapori, dar impermeabil la apă, contribuind la menținerea unui mediu uscat în structura acoperișului.

Contrașipci și șipci

Pentru montarea învelitorii este necesară realizarea unei structuri din lemn formată din contrașipci și șipci.

Contrașipcile

Contrașipcile sunt piese din lemn cu grosimea de 2,5-4 cm, montate pe direcția căpriorilor, peste folia anticondens.Rolul lor este de a crea spațiul de ventilare dintre folie și învelitoare. Acest spațiu permite circulația aerului și evacuarea umidității. Recomandăm grosimea de 4cm pentru o mai buna ventilare.

Șipcile

Șipcile sunt montate perpendicular pe contrașipci și reprezintă suportul pe care se fixează panourile de țiglă metalică. Distanța dintre șipci este stabilită în funcție de profilul țiglei metalice și de recomandările producătorului.

Învelitoarea din țiglă metalică

Stratul exterior al acoperișului este reprezentat de panourile de țiglă metalică, care au rolul de a proteja clădirea împotriva precipitațiilor și a factorilor atmosferici. Panourile sunt montate de obicei de la streașină către coamă, cu suprapuneri care asigură scurgerea corectă a apei.

Panourile de țiglă metalică sunt fixate pe structura de șipci cu ajutorul șuruburilor autofiletante prevăzute cu garnitură de etanșare din EPDM. În funcție de tehnologia sistemului de acoperiș, fixarea poate fi realizată în două moduri principale.

Fixarea perpendiculară pe planul șarpantei

Aceasta este metoda utilizată cel mai frecvent la țigla metalică clasică. Șuruburile sunt introduse perpendicular pe planul acoperișului, traversând foaia de tablă și fixându-se în șipcă. Deși este o soluție simplă și rapidă de montaj, acest tip de fixare trebuie realizat corect pentru a evita problemele în timp. Tabla metalică este supusă permanent dilatării și contracției termice. Aceste mișcări pot genera în timp forțe de extracție asupra șuruburilor, ceea ce poate reduce presiunea exercitată de garnitura de etanșare.

Din acest motiv, acoperișurile cu țiglă metalică necesită uneori operațiuni de întreținere, precum verificarea și strângerea șuruburilor de fixare.

Fixarea în planul șarpantei

În unele sisteme de învelitori metalice, fixarea se realizează în planul pantei acoperișului, cu șuruburi introduse paralel cu suprafața învelitorii sau în zone protejate de suprapuneri. Acest sistem permite în anumite situații preluarea mai bună a mișcărilor de dilatare ale tablei, reducând solicitarea directă asupra punctelor de fixare.

OBSERVAȚIE: Dilatarea termică a tablei poate ajunge la câțiva milimetri pe lungimea panourilor, motiv pentru care sistemele moderne de învelitori încearcă să permită aceste mișcări fără a solicita excesiv punctele de fixare.

Profilul specific al țiglei metalice ajută la dirijarea apei către sistemul de drenaj al acoperișului.

Accesoriile de acoperiș

Pentru funcționarea corectă a sistemului sunt necesare mai multe accesorii.

Printre cele mai importante se numără:

• coama acoperișului – elementul care închide partea superioară
• doliile – zonele de intersecție ale pantelor
• bordurile de fronton
• bordurile de streașină
• opritoarele de zăpadă
• elementele de ventilare

Aceste componente asigură etanșarea acoperișului și contribuie la durabilitatea întregului sistem.

Ventilația acoperișului

Ventilația este un element esențial pentru funcționarea corectă a unui acoperiș din țiglă metalică. Prin spațiul creat între folie și învelitoare circulă aerul, care ajută la:

• eliminarea condensului
• uscarea structurii din lemn
• reducerea temperaturii sub acoperiș în sezonul cald

În mod obișnuit, sistemul de ventilație al acoperișului se bazează pe circulația naturală a aerului între streașină și coamă. Ventilația se realizează prin:

• intrarea aerului la streașină
• circulația aerului între contrașipci
• evacuarea aerului la nivelul coamei

În anumite situații, ventilația realizată doar prin streașină și coamă poate fi insuficientă. De aceea se folosesc ventilații de câmp, adică elemente speciale montate direct în suprafața acoperișului. Aceste elemente permit evacuarea aerului din zonele intermediare ale acoperișului și sunt utilizate mai ales în cazul:

• acoperișurilor cu suprafețe mari
• acoperișurilor cu forme complexe
• zonelor în care fluxul de aer este întrerupt de elemente constructive (lucarne, coșuri de fum etc.)

Ventilațiile de câmp contribuie la:

• eliminarea condensului
• uscarea stratului de folie anticondens
• menținerea unei circulații eficiente a aerului sub învelitoare

Aceste elemente sunt integrate în profilul învelitorii și sunt concepute astfel încât să asigure ventilarea fără a permite pătrunderea apei.

Fluxul aerului în acoperiș

Ventilațiile de câmp nu înlocuiesc sistemul principal de ventilare al acoperișului, ci îl completează în zonele unde circulația naturală a aerului este limitată. Circulația aerului într-un acoperiș ventilat urmează un traseu simplu:

1. Aerul intră prin zona streașinii.
2. Circulă în sus prin spațiul dintre folie și învelitoare.
3. Ajunge la coamă, unde este evacuat.

Acest flux continuu de aer contribuie la menținerea unui acoperiș uscat și previne acumularea de umiditate în structura construcției.

DE REȚINUT: Un acoperiș din țiglă metalică funcționează ca un sistem complet format din mai multe straturi, fiecare având un rol specific în protecția clădirii. Structura de rezistență, folia anticondens, sistemul de șipci, învelitoarea și elementele de ventilație trebuie să funcționeze împreună pentru a asigura durabilitatea acoperișului și confortul interior al clădirii. Respectarea tehnologiei de montaj și utilizarea componentelor potrivite sunt esențiale pentru obținerea unui acoperiș sigur și durabil.